Ce pățește corpul uman după o săptămână fără mâncare? Un nou studiu a analizat schimbările sistemice care apar în mai multe organe în timpul perioadelor prelungite fără alimente, dezvăluind atât impacturi pozitive, cât și negative asupra sănătății.
Cercetătorii au recrutat 12 voluntari sănătoși pentru a participa la un post de șapte zile, în timpul căruia li s-a permis să bea apă, dar nu au putut consuma niciun aliment. Participanții au fost monitorizați îndeaproape pe parcursul acestei perioade, iar cercetătorii au măsurat zilnic schimbările petrecute în cadrul a circa de 3.000 de proteine sanguine diferite.
Ce pățește corpul uman după o săptămână fără mâncare? Rezultatele studiului au arătat că organismul voluntarilor a schimbat sursele de energie în primele câteva zile ale postului, începând să ardă grăsimile stocate în loc de glucoză. În consecință, participanții au pierdut în medie 5,7 kilograme în decursul săptămânii și au menținut această greutate chiar și după ce au început să mănânce din nou.
Cu toate acestea, cercetătorii au observat că nu au existat modificări majore ale nivelurilor de proteine sanguine în primele zile ale postului. Situația s-a schimbat dramatic după a treia zi, când sute de compuși cu impact semnificativ asupra sănătății au început să oscileze, subliniază IFLScience.
Prin corelarea descoperirilor cu studiile genetice care leagă aceste proteine diferite de diverse boli, autorii studiului au putut estima consecințele asupra sănătății a 212 compuși plasmatici care au suferit modificări în timpul postului.
De exemplu, oamenii de știință au constatat că abținerea de la alimente timp de mai mult de trei zile a dus la o scădere a nivelurilor plasmatice ale proteinelor asociate cu schimbarea (SWAP70). Deoarece niveluri mai scăzute ale acestui marker au fost legate de un risc redus de artrită reumatoidă (AR), cercetătorii speculează că această descoperire „ar putea oferi cel puțin o explicație parțială pentru ușurarea durerii la pacienții cu AR în timpul postului prelungit”.
Pe lista de proteine studiate a fost și o proteină numită hypoxia up-regulated 1 (HYOU1), asociată cu boala coronariană. Pe parcursul postului, nivelurile acestui compus au scăzut, sugerând că perioadele prelungite fără alimente pot avea un impact benefic asupra sănătății inimii.
În același timp, cercetătorii au identificat mai multe rezultate negative asociate cu postul. De exemplu, au observat o creștere a factorului de coagulare XI, crescând astfel potențialul de evenimente de tromboză.
„În premieră, putem vedea ce se întâmplă la nivel molecular în întregul corp atunci când ținem post. Rezultatele noastre furnizează dovezi pentru beneficiile postului dincolo de scăderea în greutate, dar acestea au fost vizibile doar după trei zile de restricție calorică totală, mai târziu decât am crezut anterior”, a spus Claudia Langenberg, autoare a studiului.
Rezumând implicațiile acestui studiu, coautorul Maik Pietzner adaugă că „deși postul poate fi benefic pentru tratarea unor condiții, adesea, acesta nu va fi o opțiune pentru pacienții care suferă de o sănătate precară”.
Studiul a fost publicat în jurnalul Nature Metabolism.
Test de cultură generală. Cât de eficient este placebo?
Felul în care vedem culorile se schimbă pe măsură ce îmbătrânim
„Efectul fluturelui” ar putea explica unele dintre cauzele autismului
Stresul financiar afectează sănătatea mai mult decât doliul, arată un studiu